Hărți cu locațiile unde s-au efectuat populări experimentale în anul 2013 respectiv 2015
În total, în cele două etape de populare experimentală, s-au lansat în Dunăre un număr de 200.000 de pui de sturioni, din cele trei specii amenințate critic, cu vârste de 3 ani în anul 2013 respectiv în vârstă de 1 an în anul 2015, astfel:
• 70 000 pui de morun
• 105 000 pui de nisetru (10 000 în anul 2013, 95000 în anul 2015)
• 25 000 pui de păstrugă ( 10 000 în anul 2013, 15 000 în anul 2015).
Deoarece în cursul pescuitului de evaluare din iulie și oct. 2014 nu s-au putut extrage mărcile CWT decât de la un număr mic de sturioni, care au murit accidental în plasele de pescuit, prin asfixiere, datorită blocării operculelor în ochiurile plasei dese, în anul 2015 s-au folosit doar câte două locuri de populare pentru fiecare specie, peștii fiind marcați distinctiv in pectorala stângă sau in cea dreaptă.
Au fost alese ca fiind locuri de reproducere cunoscute: Dunărea Veche aval de Rasova / Km 312, Isaccea/ Mm 53,7 (Km 100,5) si respectiv Brațul Borcea aval de Fetești / Km 38 (Fig. 25).
Din recapturările de pui populați în anul 2015 cu ocazia pescuitului de evaluare din lunile iulie, octombrie și noiembrie 2015 a reieșit că în zona de hrănire de la gurile brațului Sf. Gheorghe la specia păstrugă predominau puii populați la Isaccea (100%) iar la specia nisetru cei populați pe Brațul Borcea, la Km 39 – 40 (54,71 %).
Totuși la specia păstrugă rezultatele nu sunt concludente deoarece după o perioada de 1.5 luni nu a fost capturat în mare la gurile brațului Sf. Gheorghe decât un singur exemplar populat la Isaccea / Dunăre Mm 53.5 și nici un exemplar populat pe Brațul Borcea la Km 39 – 40. Aceasta situație este în concordanță cu rezultatele obținute prin telemetrie in luna decembrie 2015, care au arătat că doar cca. 39 % din exemplarele populate în 12 dec. la Corabia / Dunăre km 633 au ajuns după 17 zile pe brațele deltei, pe când la specia nisetru acest procent este de 85,3%.
Trebuie spus că rezultatele acestui experiment vor putea fi validate doar prin monitorizarea de către inspectorii ANPA (care sunt dotați de acest proiect pilot cu detectoare CWT), în următorii 5-6 ani la păstrugă și 7- 8 ani la nisetru, a reîntoarcerii exemplarelor populate în anul 2015 în Dunăre pentru reproducere. Ca pentru multe alte caracteristici ale biologiei sturionilor obținerea de informații bazate pe date experimentale este o problema de timp și de acțiuni coordonate.