Evaluarea supraviețuirii şi a răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni
din speciile ameninţate critic, lansați în Dunărea inferioară

Proiect finanțat din Fondul European de Pescuit prin Programul Operațional de Pescuit 

a. Capacitatea puilor de sturioni crescuți în condiții de acvacultură de a se adapta mediului sălbatic

Atât puii de trei ani, populați în anul 2013, cât și cei de un an, populați de acest proiect în anul 2015, s-au adaptat rapid la mediul sălbatic din Dunăre și în apele de coastă din Marea Neagră. Toate datele biometrice (Indicele Foulton, LT, GT) ale puilor recapturați în mare în apropierea gurilor brațului Sf. Gheorghe cât și Ucraina, în zona Golfului Karkinit / gura limanului Niprului arată caă puii de morun și nisetru au crescut la fel de bine ca puii sălbatici, dovedind o capacitate extraordinară de a se hrăni și a crește în greutate.

b. Locurile de populare în Dunăre

Nu a putut fi pusă în evidență o diferențiere clară a puilor care au ajuns în mare din cele 5 locuri de populare utilizate în anul 2013 sau între cele trei locuri utilizate în anul 2015.

c. Căile de migrație a puilor populaţi spre locurile de hrănire în mare

Marcarea cu emițătoare ultrasonice și urmărirea puilor de sturioni cu o rețea de stații automate de recepție a confirmat faptul deja cunoscut (Rosten et al. 2011; Paraschiv 2011) că majoritatea puilor folosesc Brațul Chilia pentru migrația spre mare. Cel mai rapid se deplasează puii de morun și de nisetru iar cel mai lent cei de păstrugă. Acesta din urmă specie are un comportament pronunțat de a rămâne în fluviu un timp îndelungat. În anul 2014 patru exemplare de păstrugă marcate CWT au fost capturate accidental în luna aprilie pe Brațul Gogosu, în aval de Porțile de Fier 2, după ce se deplasaseră peste 200 km în amonte. La fel un alt exemplar de păstrugă populat în anul 2015 a fost capturat accidental în interiorul deltei, pe canalul Pardina – Stipoc.

d. Hrănirea puilor după popularea în Dunăre

La doar câteva zile după populare exemplarele de pui de morun populate în Sept. 2013 la Corabia (Km 603), capturate accidental la Km 150 / Galați, aveau în tubul digestiv între 3 – 6 pești de fund de talie mică (Fig. 26 si 27), ceea ce dovedește că s-au adaptat foarte repede la mediul sălbatic și au început a se hrăni cu pești de talie mică. Toate observațiile noastre asupra conținutului stomacal extras de la pui populaţi capturați în mare la Sf. Gheorghe arată că ele se hrăniseră intens folosind fauna de fund foarte abundentă în zona de la gurile brațului Sf. Gheorghe.

e. Răspândirea în mare a puilor de sturioni populaţi în Dunăre

Datele de capturare accidentală la pescuitul costier sau prin pescuit de evaluare din Ucraina, Georgia, Turcia, Bulgaria și România au arătat că puii populaţi în Dunăre se răspândesc doar în zona de NV a Mării Negre, în apele teritoriale ale Rumâniei, Ucrainei și Federației Ruse, și doar un număr nesemnificativ de exemplare (probabil cele mai slăbite) sunt purtate de curentul dominant N-S și ajung să treacă de gura Bosforului, fiind semnalate în zona de vărsare a fluviului Sacharia din sudul Mării Negre.
Din păcate durata limitată la doar trei ani a acestui proiect pilot nu a permis observații privind reîntoarcerea sturionilor populaţi în Dunăre pentru reproducere. Exemplare de nisetrii poluate anterior (2008 și 2009) au fost capturate accidental în nordul Mării Negre în Golful Odessei, având greutăți corporale asemănătoare cu exemplarele sălbatice de aceeași vârstă.

f. Impactul puilor populaţi asupra diversităţii genetice a populaţiilor de sturioni din Marea Neagră

Exemplarele sălbatice din populațiile celor trei specii de sturioni investigate prezintă o diversitate genetică mare: la morun 37 haplotipuri, la nisetru 35 haplotipuri iar la păstrugă 57 haplotipuri; ceea ce este un indiciu că acestea continuă să aibă un potențial ridicat de refacere și redresare dacă sunt lăsate suficient timp pentru ca structura de vârste să se refacă pe cale naturală.
La nisetru diversitatea genetică mult mai ridicată în zona de NV a Mării Negre (24 haplotipuri din totalul celor 35 detectate de noi), în zona Golfului Odessei, în apropierea gurii limanului Niprului, decât în apropierea gurilor Dunării (Fig.49), se datorează cantonării în acestă zonă de hrănire a exemplarelor de nisetru având originea în Limanul Niprului, unde funcționează deja de mai bine de 10 ani o mare stație de reproducere controlată în scopul populării de susținere, care a populat aproape exclusiv pui de nisetru (Bushuiev, 2015, comunicare personală).
La nisetru, unde populația care se reproduce în Dunărea inferioară este într-un declin pronunțat (Suciu & Guti 2012), puii populați experimental au contribuit la „salvarea” unui număr de 10 haplotipuri din structura genetică inițială / istorică a populației. Acesta salvare se va materializa însă doar dacă aceste exemplare se vor reîntoarce în Dunăre și se vor reproduce, ceea ce, dat fiind timpul limitat, acest proiect pilot nu a putut verifica.
Pentru a nu reduce diversitatea genetică populările viitoare vor trebui efectuate cu pui proveniți de la femele sălbatice sau F1 care au alte haplotipuri decât cele 10 care au fost folosite în perioada 2010 – 2014, ceea ce impune analiza genetică a tuturor exemplarelor de nisetru capturate vii pentru reproducere controlată.
Este îmbucurător faptul că în apele de coastă ale României nu au fost semnalate exemplare de nisetru care au haplotipuri D-loop „contaminate” de secvențe ADN caracteristice nisetrilor de Lena, care cel mai probabil sunt rezultatul practicilor de la stațiile de reproducere pentru populare de susținere din Regiunea Marii de Azov.
La păstrugă diversitatea genetica a exemplarelor sălbatice capturate în apele de la coasta Mării Negre este cea mai ridicată (57 de haplotipuri) dintre cele trei specii. Nici un exemplar populat în Dunăre nu a ajuns să fie semnalat în zona Golfului Odessa din NV Mării Negre, diversitatea genetică a exemplarelor sălbatice fiind aici cea mai redusă (doar 4 haplotipuri) (Fig.57). Specia are cel mai ridicat potențial de redresare naturală dacă moratoriul asupra pescuitului comercial va fi respectat.
La morun diversitatea genetică a exemplarelor sălbatice (N=37) este importantă iar a celor populate în anul 2013 arată că au fost produși și utilizați pui care au doar 4 haplotipuri. Astfel, pentru a putea afecta în viitor diversitatea genetică a populației ar trebui ca programul de populare la aceasta specie să fie continuat fără a se controla diversitatea genetica a femelelor sălbatice folosite pentru producerea puilor.
Numărul mare de pui sălbatici de morun capturați în apele de coastă de la gura brațului Sf. Gheorghe în anul 2014 (N=118) și 2015 (N=45), coroborat cu evoluția recentă a recrutării naturale înregistrată în fluviu (Onara et al 2015 ) arată însă că populația este pe un curs ascendent de refacere și nu mai are nevoie de populare de susținere ci doar de un răgaz pentru completarea structurii de vârste a meta-populației prin menținerea moratoriului asupra pescuitului comercial.

g. Recomandări privind continuarea Programului de Populare de Susţinere în România

Având în vedere numărul impresionant de pui sălbatici de morun și de păstrugă de diferite vârste observați în cursul celor 5 campanii de pescuit de evaluare efectuate la Sf. Gheorghe de acest proiect pilot în anii 2014 și 2015, care dovedește existența unui nivel al reproducerii naturale mediat de măsurile de stopare a pescuitului comercial adoptate în anul 2006 care va permite refacerea stocurilor acestor două specii pe cale naturală, considerăm că singura specie la care trebuie continuat popularea de susţinere este specia nisetru.

h. Propuneri pentru un Regulament European pentru redresarea prin populare de susţinere a populaţiilor de sturioni critic periclitate

Au fost redactate recomandări către Comisia Europeana pentru organizarea, sub auspiciile DG Mare și Societății Mondiale de Conservare a Sturionilor (WSCS), a unei Reuniuni care să examineze și să discute posibilitatea și condițiile în care repopularea și popularea de susţinere pentru refacerea stocurilor de sturioni periclitate critic să fie sprijinite financiar prin mecanismele specifice ale C.E.

i. Diseminarea națională și internațională a rezultatelor proiectului

Rezultatele proiectului pilot au fost prezentate și discutate la 6 workshop-uri, conferințe și reuniuni internaționale organizate în România (4), în Grecia (1) și în Franța (1), și la două reuniuni naționale organizate de WWF Romania și respectiv de ANPA și Institutul de Biologie al Academiei Române, cu participarea ONG și respectiv a asociațiilor de pescari.
A fost realizat și distribuit un pliant în limba română pentru pescarii profesioniști și un film documentar în limba română cu subtitrare în limba engleză care a fost postat pe Youtube (https://www.youtube.com/watch?v=ofryFErRnCY).
Prezentări sintetice ale activităților și rezultatelor proiectului pilot au fost postate în limba română pe paginile de internet „ Sturionii din România și CITES” (http://ddni.ro/sturgeons/ ), pe pagina dedicata de UDJ Galați (www.sturioni.ugal.ro) și urmează să fie postate și pe pagina ANPA (www.anpa.ro ).